was successfully added to your cart.

Coș

Azi stau în casă și visez la mare,

Cu zâmbet de copil, plutesc pe nori de vis,

M-adâncesc în valuri, ating raze de Soare,

Prind nisipul în palme, pe litoralu-nchis.

Alerg desculță pe plaja în scoici îmbrăcată,

Privind la norii ce formează o barcă veche,

Marea azi pare și ea mai schimbată,

E la fel de tristă ca pescărușul fără pereche,

Ce zboară liber purtat de vântul ce-l simt și eu în plete,

De muzica valurilor ce mă poartă pe vapoare pustii,

Într-o liniște aievea, unde pot pe-ndelete,

Să prind în palmă vraja libertății de-o zi.

Marea poartă doar gânduri rămase în fire de nisip acum,

Așază timid o nouă pătură de valuri,

Ducând gândurile noastre pe un nou drum,

Ce pare a fi un labirint de idealuri.